Casa pasiva: Casa care îţi aduce bani

ECONOMIC. Dotată cu sistem de recuperare a căldurii, locuinţa pasivă consumă de 10 ori mai puţină energie decât una obişnuită.

Întreţinerea şi curentul pentru o garsonieră dintr-un bloc vechi au ajuns să coste mai mult decât aceleaşi utilităţi folosite însă în casele ecologice. Pentru vila sa cu o suprafaţă utilă de 260 mp, clujeanul Iosif Sandor plăteşte cu puţin peste 200 de lei, lunar.

Asemenea case cu sistem de recirculare a aerului cald au apărut cu zecile, în România, în ultimii 4-5 ani. Dar, la noi, nu există o legislaţie care să le certifice calităţile. În schimb, în străinătate, construcţia unei case pasive este subvenţionată chiar şi cu 30% din preţul ei, la cheie.

Electricitatea este de bază

Ani întregi, Iosif Sandor a plătit 700-800 de lei lunar pentru a se bucura de confortul oferit de o centrală termică pe gaze. Dar, sfătuit de un prieten de-al său, proaspăt întors din Germania, şi-a ridicat o casă pasivă, în regie proprie.

În acest an, în perioada verii, apa rece, caldă şi curentul nu l-au costat mai mult de 170 de lei, lunar. Pentru această iarnă, el estimează o cheltuială maximă de 300 de lei.

„Am luat în calcul şi costurile anotimpului rece, mai ales că ne-am mutat în februarie, acest an, şi am deja nişte repere pentru la iarnă”, explică proprietarul casei pasive modul de evaluare a notei totale la întreţinere.

Căldura vine de la duş

Baia de dimineaţă, urmată de uscatul părului, încălzeşte o casă cu 100 mp de spaţiu locuibil, pe timp de cel puţin două ore. „Aerul cald produs de apa duşului şi de la fohn este absorbit de un sistem de recirculare şi de recuperare a căldurii, pe care o distribuie apoi în toată locuinţa”, explică Peter Molnar de la firma EcoCald-Cluj-Napoca, cea care a construit casa lui Iosif Sandor.

El a făcut evaluări pe termen lung ale costurilor de întreţinere. „În 50 de ani de folosinţă a unei locuinţe simple, că este casă la curte sau apartament la bloc, plătim pentru întreţinere de două preţul ei de achiziţie.

În timp ce o casă pasivă consumă, pentru aceeaşi perioadă, doar 20% din preţul de construcţie” exemplifică Molnar. Căldura necesară încălzirii unei case pasive, etanşată perfect, reprezintă doar 5% din căldura consumată într-un apartament de bloc, pentru a se păstra aceeaşi temperatură.

PRACTIC. Într-o casă pasivă, căldura de la fohn şi de la apa caldă este recuperată şi distribuită în toată locuinţa

Preţ modic de construcţie

Materialele de calitate şi cantitatea mare de izolaţie, la care se adaugă geamurile triplu stratificate, ridică preţul unei case pasive cu 20%-25% faţă de cel al uneia obişnuite.

Dar diferenţa se cunoaşte la costul utilităţilor. „Construcţia unei case normale, cu o suprafaţă locuibilă de 200 mp, costă în jur de 120.000 de euro, în timp ce pentru o casă pasivă de aceeaşi dimensiune, viitorul proprietar trebuie să scoată din buzunar 160.000 de euro.

Pentru prima însă, locatarul va plăti 700-800 de lei lunar pe întreţinere, în timp ce al doilea nu va cheltui mai mult de 100 de lei - dacă o dotează şi cu panouri solare”, explică Marian Cruţescu, managerul AMVIC, prima firmă care a construit astfel de case în România.

Fumatul interzis!

Conceptul de casă pasivă solicită nişte rigori atât din punctul de vedere al constructorului, cât şi din cel al viitorilor locatari. „Prima condiţie este existenţa unei izolaţii perfecte, care poate fi şi de peste 50 cm grosime.

A doua este existenţa sistemului de ventilaţie şi recuperare a aerului cald. Trebuie ştiut că o casă pasivă este perfect etanşă, cu geamuri care nu se deschid, pentru a nu exista pierderi de căldură. Aşa că, dacă cineva vrea să fumeze, fumează afară!”, explică Peter Molnar.

COMPARAŢIE

Consumul de energie al diferitelor tipuri de locuinţe


sursa

Prima casa de criză: ieftina şi rezistenta

Achiziţionarea unui apartament într-un bloc vechi, respectiv unul nou, dar scump pentru veniturile românilor sau aşteptarea unor preţuri mai mici, nu sunt singurele soluţii la care puteţi apela pe timp de criză. Locuinţele pe structură de lemn sau cele realizate din cofraje termoizolante pot reprezenta o alternativă.

Timpul scurt de execuţie, costurile reduse, atât de realizare, cât şi de întreţinere sau rezistenţa sunt doar câteva dintre avantajele acestor tipuri de imobile. De exemplu, cu 40.000 de euro se poate construi o locuinţă din cofraje termoizolante, la cheie, de 70 metri pătraţi compusă din două camere, bucătărie, baie şi holuri aferente, susţine Marin Cruţescu, fondatorul Amvic. Potrivit acestuia, durata de viaţă a unei astfel de case este de circa 400 de ani. Preţul la roşu se situează între 150 şi 230 de euro metrul pătrat. La cheie, însă, costurile sunt, în medie, de 400- 500 de euro metrul pătrat, în funcţie de calitatea finisajelor şi a instalaţiilor folosite.

Sursa - continuare

Casă ieftină, care rezistă 100 de ani

Au pătruns timid pe piaţa construcţiilor, dar din ce în ce mai mulţi români apelează la serviciile firmelor specializate pentru a-şi construi o casă în stilul american, de lemn, pe structură metalică, sau pasive. Avantajele sunt numeroase, unul dintre ele fiind şi preţul, cu 50% mai mic decât cel al caselor „clasice”, din cărămidă.

Casele de tip american pot fi construite în orice anotimp, iar timpul de execuţie pentru o locuinţă la cheie este de maximum trei luni. Pentru construcţie se folosesc panouri termoizolante de tip „sandvici”, care asigură un consum de energie redus pentru încălzirea locuinţei în perioada de iarnă. „Este o casă foarte economică. Dacă pentru una care are o suprafaţă de 200 mp din beton, iarna se plăteşte pentru gaze o factură de 1.400 lei, pentru aceeaşi casă, dar de tip american, se plăteşte 300 de lei”, ne-a declarat Gheorghe Ilie, directorul unei firme de construcţii. Garanţia pentru structura de rezistenţă este de 50 de ani, iar durata vieţii casei pe structură de lemn poate depăşi şi 100 de ani. De asemenea, construcţia rezistă la un cutremur cu magnitudinea de peste 8 grade pe scara Richter. O locuinţă la cheie, cu o suprafaţă de 77 mp, costă 30.000 de euro. Un metru pătrat construit la cheie costă 390 de euro.

Casele pe structură metalică sunt şi ele o opţiune de luat în calcul. Şi aici, avantajul economisirii energiei este primordial, acestea reducând pierderile de energie cu până la 50% pe an, faţă de o casă din beton. De asemenea, construcţia nu ocupă mult din teren, astfel că o locuinţă cu o suprafaţă utilă de 125 mp are în acest caz o suprafaţă desfăşurată de maximum 160 mp, faţă de 250 mp în cazul uneia clasice. „Pereţii determină implicit o finisare mai bună şi este o construcţie uşoară ca tonaj. Singurele probleme care ar putea apărea sunt la casele construite în pantă, unde trebuie lucrat atent la fundaţie şi costă mai mult şi la executare”, ne-a declarat Marius Rotar, patronul unei firme specializate pe astfel de construcţii. Preţul de construcţie este în jur de 430-450 de euro/mp plus TVA, iar durata de viaţă a profilului metalic este de 50 de ani, dar constructorii spun că poate rezista şi 100 de ani. Dezavantajul principal este izolarea fonică, deoarece metalul conduce uşor sunetul. Preţurile pot ajunge în unele cazuri la nivelul unei case clasice de zidărie.

Casele pasive sunt şi ele din ce în ce mai căutate, deşi preţul de construcţie este mai mare, cu 20-25% faţă de casele clasice, pentru că se investeşte în tehnologie, dar se economiseşte la întreţinere. Casele folosesc energia razelor solare, care este apoi furnizată ca energie calorică, astfel că, faţă de casele din cărămidă, se obţine o reducere a consumului de energie cu 70%. Durata de viaţă a unei astfel de case este de 100 de ani şi poate fi construită între şase luni şi un an.

Casele din lemn sunt ceva mai ieftine decât celelalte când vine vorba de preţ: de la 250 la 350 de euro/mp pentru locuinţele la cheie, iar durata construcţiei este de trei luni. Coeficientul de conductibilitate termică este redus, lemnul fiind de aproape zece ori mai bun decât betonul şi de patru ori mai bun decât cărămida. Totodată, lemnul este tratat cu soluţii pentru a-i întări rezistenţa la umiditate, mucegai şi chiar la incendiu. Rezistenţa seismică este de peste 8,5 grade pe scara Richter. După spusele constructorilor, durata de viaţă este cu până la 30% mai mică faţă de cea a unei case din cărămidă.
Sursa