Întreţinerea şi curentul pentru o garsonieră dintr-un bloc vechi au ajuns să coste mai mult decât aceleaşi utilităţi folosite însă în casele ecologice. Pentru vila sa cu o suprafaţă utilă de 260 mp, clujeanul Iosif Sandor plăteşte cu puţin peste 200 de lei, lunar.
Asemenea case cu sistem de recirculare a aerului cald au apărut cu zecile, în România, în ultimii 4-5 ani. Dar, la noi, nu există o legislaţie care să le certifice calităţile. În schimb, în străinătate, construcţia unei case pasive este subvenţionată chiar şi cu 30% din preţul ei, la cheie.
Electricitatea este de bază
Ani întregi, Iosif Sandor a plătit 700-800 de lei lunar pentru a se bucura de confortul oferit de o centrală termică pe gaze. Dar, sfătuit de un prieten de-al său, proaspăt întors din Germania, şi-a ridicat o casă pasivă, în regie proprie.
În acest an, în perioada verii, apa rece, caldă şi curentul nu l-au costat mai mult de 170 de lei, lunar. Pentru această iarnă, el estimează o cheltuială maximă de 300 de lei.
„Am luat în calcul şi costurile anotimpului rece, mai ales că ne-am mutat în februarie, acest an, şi am deja nişte repere pentru la iarnă”, explică proprietarul casei pasive modul de evaluare a notei totale la întreţinere.
Căldura vine de la duş
Baia de dimineaţă, urmată de uscatul părului, încălzeşte o casă cu 100 mp de spaţiu locuibil, pe timp de cel puţin două ore. „Aerul cald produs de apa duşului şi de la fohn este absorbit de un sistem de recirculare şi de recuperare a căldurii, pe care o distribuie apoi în toată locuinţa”, explică Peter Molnar de la firma EcoCald-Cluj-Napoca, cea care a construit casa lui Iosif Sandor.
El a făcut evaluări pe termen lung ale costurilor de întreţinere. „În 50 de ani de folosinţă a unei locuinţe simple, că este casă la curte sau apartament la bloc, plătim pentru întreţinere de două preţul ei de achiziţie.
În timp ce o casă pasivă consumă, pentru aceeaşi perioadă, doar 20% din preţul de construcţie” exemplifică Molnar. Căldura necesară încălzirii unei case pasive, etanşată perfect, reprezintă doar 5% din căldura consumată într-un apartament de bloc, pentru a se păstra aceeaşi temperatură.
PRACTIC. Într-o casă pasivă, căldura de la fohn şi de la apa caldă este recuperată şi distribuită în toată locuinţa
Preţ modic de construcţie
Materialele de calitate şi cantitatea mare de izolaţie, la care se adaugă geamurile triplu stratificate, ridică preţul unei case pasive cu 20%-25% faţă de cel al uneia obişnuite.
Dar diferenţa se cunoaşte la costul utilităţilor. „Construcţia unei case normale, cu o suprafaţă locuibilă de 200 mp, costă în jur de 120.000 de euro, în timp ce pentru o casă pasivă de aceeaşi dimensiune, viitorul proprietar trebuie să scoată din buzunar 160.000 de euro.
Pentru prima însă, locatarul va plăti 700-800 de lei lunar pe întreţinere, în timp ce al doilea nu va cheltui mai mult de 100 de lei - dacă o dotează şi cu panouri solare”, explică Marian Cruţescu, managerul AMVIC, prima firmă care a construit astfel de case în România.
Fumatul interzis!
Conceptul de casă pasivă solicită nişte rigori atât din punctul de vedere al constructorului, cât şi din cel al viitorilor locatari. „Prima condiţie este existenţa unei izolaţii perfecte, care poate fi şi de peste 50 cm grosime.
A doua este existenţa sistemului de ventilaţie şi recuperare a aerului cald. Trebuie ştiut că o casă pasivă este perfect etanşă, cu geamuri care nu se deschid, pentru a nu exista pierderi de căldură. Aşa că, dacă cineva vrea să fumeze, fumează afară!”, explică Peter Molnar.
COMPARAŢIE
Consumul de energie al diferitelor tipuri de locuinţe
sursa
Romania 
Belgium 
France 
Spain 